LĂNȚUȘÓR, lănțușoare, s. n. Lănțișor. – Lanț + suf. -ușor. Vezi definitia »

locuitor oras mare Vezi definitia »

NĂBUȘITÓR, -OÁRE, năbușitori, -oare, adj. (Pop.) Înăbușitor, sufocant. – Năbuși + suf. -tor. Vezi definitia »

CUNCTÁTOR adj., s. m. (cel) care tărăgănează lucrurile pentru a provoca o întârziere. (< lat. cunctator) Vezi definitia »

COLȚIȘÓR, (1) colțișoare, s. n., (2) colțișori, s. m. 1. S. n. Diminutiv al lui colț; colțuleț. 2. S. m. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu frunze alterne, cu flori albe sau roșietice, răspândită prin păduri umbroase (Dentaria bulbifera). – Colț + suf. -ișor. Vezi definitia »