Definita cuvantului prefață
PREFÁȚĂ s.f. Cuvânt către cititori așezat la începutul unei cărți, care conține lămuriri, explicații etc. legate de opera respectivă; precuvântare. [Pl. -fețe. / cf. fr. préface, it. prefazione].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu prefață
țiitúră, țiitúri, s.f. (înv. și reg.) 1. stăpânire, domnie, putere, tărie. 2. păstorire, ținere. 3. întreținere, hrană. 4. concubinaj; femeie ușuratică. 5. loc de pândă la vânătoare. 6. hang, ison. Vezi definitia »
MADÓNĂ s.f. 1. Reprezentare plastică a Maicii Domnului. 2. Femeie cu chip angelic, blând și pur. ♦ (Ironic) Mironosiță. [< it. madonna, cf. fr. madone]. Vezi definitia »
ECHIDISTÁNȚĂ s.f. Diferența constantă dintre cotele a două puncte oarecare situate pe două curbe de nivel vecine. [Cf. fr. équidistance]. Vezi definitia »
POSTÁȚĂ s. f. v. postată. Vezi definitia »
smicioágă, smicioáge, s.f. (reg.) lăstar mare, smicea mare, mladă mare. Vezi definitia »