LONGITÚDINE, longitudini, s. f. Distanță în grade, măsurată pe ecuator, dintre meridianul care trece printr-un punct oarecare de pe glob și primul meridian (meridianul 0, care trece prin Greenwich), constituind una dintre cele două coordonate geografice. ◊ Longitudine cerească = una dintre coordonatele ecliptice. – Din fr. longitude, lat. longitudo, -inis. Vezi definitia »

PRETERIȚIÚNE s. f. figură retorică prin care se declară că nu se va vorbi despre un lucru, amintit totuși în expunere; pretermisie, paralipsă. (< fr. prétérition, lat. praeteritio, omisiune) Vezi definitia »

OBVERSIÚNE s.f. (Log.) Operație logică cu ajutorul căreia o judecată afirmativă se transformă într-una negativă sau invers, sensul judecății rămânând însă același. [< fr. obversion, cf. lat. obvertere – a întoarce]. Vezi definitia »

SUSPICIÚNE s.f. Bănuială, presupunere; neîncredere. [Pron. -ci-u-. / cf. fr. suspicion, it. suspicione, lat. suspicio]. Vezi definitia »

JUSTIFICAȚIÚNE s.f. Justificare. [Var. justificație s.f. / < fr. justification, lat. iustificatio]. Vezi definitia »