COCLAU, coclauri, s.n. (Pop.) Teren aflat în sălbăticie și accidentat, aproape inaccesibil omului. Vezi definitia »

șleau³, șleauri, s.n. 1. (pop.) fiecare dintre cele două curele groase, funii sau lanțuri care leagă pieptarul hamului de orcic (v.). 2. (reg.; în forma: jleau) bucarul hamului. 3. (reg.) ham. 4. (reg.) parte a crucii căruței de care se prinde orcicul. 5. (reg.) vergea de care se prinde orcicul la căruța cu hulube. Vezi definitia »

CHARBONNEAU [șarbonó], Robert (1911-1967), scriitor canadian, de limbă franceză. Poet („Mici poeme regăsite”) și critic, el este totodată creatorul romanului de analiză în Canada („Fontile”). Vezi definitia »

BABÁU s. m. invar. v. baubau. Vezi definitia »

Fierastrau mecanic, cu motor incorporat, care functionează cu benzină sau motorină, folosit la tăierea lemnelor. Vezi definitia »