róuă s. f. – Apă provenită din condensarea vaporilor din atmosferă, care se depune pe pămînt, pe plante etc. – Var. înv. ro(a)o, ro(a)ă. Mr. aroauă, arao, megl. rauă. Lat. rōs, rōrem (Pușcariu 1477; REW 7374), cf. prov., cat. ros; dar mecanismul de transmitere este discutabil. S-a sugerat o var. *rōlla (Candrea, Éléments, 75), care nu pare justificată. Un *rōs, n., cu rezultatul rom. *ro › rouă ca zi › ziuă (Philippide, Principii, 66; Pușcariu 1477; Iordan, Dift., 189) este dubios, dacă se ia în considerație paralelismul cu nos › noi, dos › doi, post(i) › poi etc. S-a crezut într-o modificare de decl. rōs, *rǒvem ca bōs, bǒvem (Meyer, Alb. St., IV, 45); sau într-un rezultat *rore (cf. logud. rore, Wagner 112), cu disimilarea celui de-al doilea r (Tiktin; Skok, Arch. Rom., VIII, 158; Graur, BL, III, 51). Nici una dintre explicații nu este suficient de clară. Dacă „la brisure” între cei doi r ar fi o certitudine (cf. prooroc), s-ar putea porni de la *rore › *roore › *rouri, care, desigur, s-ar fi simțit ca un pl., de unde sing. regresiv rouă. În realitate nici „la brisure” nu ne pare sigură, nici sing. n-ar trebui să fie f.; cf. totuși toate der. acestui cuvînt, care nu pleacă de la rouă, ci postulează un rouri. Der. roura (var. înroura, înroua), vb. (a acoperi cu rouă; a umezi; a burnița), din lat. rōrāre (Pușcariu 1478; Tiktin; Candrea) dacă se admite o „brisure” ror- › roor- (Graur, BL, III, 50), sau mai probabil de la un pl. *rouri, ca haină › înhăinura, corn › încornora, fașe › înfășura etc.; rourică, s. f. (firuță, Glyceria fluitans); rouros, adj. (plin de rouă; umed). Cf. rourușcă. Vezi definitia »

MOLIPSEÁLĂ, molipseli, s. f. (Rar) Molipsire. – Molipsi + suf. -eală. Vezi definitia »

vărgátă s. (., g.-d. art. vărgátei; pl. vărgáte Vezi definitia »

MONDORÁMĂ, mondorame, s. f. Emisiune (3), rubrică (2) ce oferă o viziune de ansamblu asupra evenimentelor de pe glob. – Mondo- (< fr. monde)+ [pano]ramă. Vezi definitia »

BIOFÍZICĂ (‹ fr. {i}) s. f. Ramură a biologiei al cărui obiect îl constituie studiul fenomenelor și proceselor fizice și fizico-chimice care se desfășoară în organismele vii, precum și influența factorilor fizici asupra acestora. În prezent, b. s-a separat în cîteva ramuri independente: radiobiologia, bioenergetica, fotobiologia, biomecanica ș.a. Vezi definitia »