cófer (-re), s.n. – 1. Polonic, vas de scos lichide. – 2. Găleată, ciubăr. – Var. șofer, șofei. Săs. Schufel, contaminat cu cofă (Scriban). În Trans., Munt și Olt. Vezi definitia »

VINDRÓVER s. n. secerătoare pentru recoltarea cerealelor în două faze (tăierea plantelor și așezarea lor în brazdă, apoi ridicarea acestora și treieratul). ◊ mașină agricolă pentru recoltarea plantelor furajere. (< engl. vindrover) Vezi definitia »

CURSIÉR s.m. Armăsar, cal de curse. [Pron. -si-er. / < fr. coursier]. Vezi definitia »

TÁLER², taleri, s. m. Monedă de argint (austriacă) care a circulat în trecut și în țările române. ◊ Expr. Taler cu două fețe = om prefăcut, ipocrit, fals. [Pl. și: (n.) talere] – Din germ. Taller. Vezi definitia »

cutter (cuțit) (angl.) [pron. cátăr] s. n., pl. cuttere Vezi definitia »