soc (-ci), s. m. – Arbust cu flori hermafrodite care au proprietăți sudorifice (Sambucus nigra, S. racemosa). – Mr. sug. Lat. sabūcus, forma înv., fără infix nazal, în loc de sambūcus (Cihac, I, 256; Koerting 8241; Pușcariu 1605; Spitzer, Mitt. Wien, 330; REW 7561; Rohlfs, Differenzierung, 14; P. Aesbischer, Vox rom., XII, 82-94), cf. alb. stok (Skok, ZRPh., XLIV, 332-7), sicil. savuku, prov. saiuc, cat. sauc, port. sabugo. Vezi definitia »

gheróc (gherócuri), s. n. – Levită, redingotă. Germ. Gehrock (Bogrea 189; DAR). Vezi definitia »

PLURIVÓC, -Ă, plurivoci, -ce, adj. (Despre cuvinte sau fraze) Cu mai multe înțelesuri. – Din lat. plurivocus. Vezi definitia »

POLOBÓC, poloboace, s. n. 1. (Pop.) Butoi. ♦ Epitet dat unui om gras. 2. Nivelă cu bulă de aer. [Var.: bolobóc s. n.] – Et. nec. Vezi definitia »

chioc s.n. sg. (reg., înv.) gust; lipici. Vezi definitia »