ACOMPANIAMÉNT, acompaniamente, s. n. 1. Însoțire a unei melodii cu altă melodie potrivită. 2. Parte muzicală, instrumentală sau ochestrală, care însoțește și susține un solist sau un ansamblu coral. [Pr.: -ni-a-] – Din fr. accompagnement. Vezi definitia »

DEODORÁNT, -Ă, deodoranți, -te, adj., s. n. Dezodorizant. [Pr.: de-o-] – Din fr. déodorant. Vezi definitia »

AUDIÉNT, -Ă, audienți, -te, s. m. și f. (Înv.) Auditor. [Pr.: a-u-di-ent] – Lat. lit. audiens, -ntis. Vezi definitia »

INTEMPERÁNT, -Ă, intemperanți, -te, adj. (Livr.) Excesiv, necumpătat. – Din fr. intempérant. Vezi definitia »

PROSPICIÉNT, -Ă adj. care dă, privește către un anumit loc; orientat, într-un anumit fel, către ceva. (< it. prospiciente, lat. prospiciens) Vezi definitia »