ALÁT, -Ă adj. 1. (Liv.) Cu aripi; înaripat, elevat, sublim. 2. (Bot.; despre unele organe) Cu aspect de aripă. [< it. alato]. Vezi definitia »

PAT¹ s. n. (șah) situație în care un jucător, nemaiputând să deplaseze regele fără a intra în șah, este obligat să înceteze, partida declarându-se remiză. (< fr. pat) Vezi definitia »

PONDERÁT, -Ă adj. (despre oameni) moderat, echilibrat, cumpătat; sobru. (< fr. pondéré) Vezi definitia »

blat (-ți), s. m. – (Arg.) Tovarăș, amic. Rus. blat „mită” (Unbegaun, BL, IX, 103), cf. po blatu „în mod ilegal”, blatnoi „de jargon”. Iordan, BF, II, 208, îl relaționa direct cu germ. Blatt „foaie” cf. Graur, BL, VI, 141. – Der. blătui, vb. (Arg., a cădea la învoială). Vezi definitia »

coconát, coconátă, adj. (reg.) gogonat. Vezi definitia »