ALUMINOTERMÍE (‹ fr. {i}; {s} fr. aluminium + gr. thermos „cald”) s. f. Procedeu de obținere a temperaturilor ridicate (c. 3.000 ºC) prin reacția exotermă dintre pulberea de aluminiu și un oxid metalic, folosit la sudarea metalelor, în bombele incendiare etc. A fost descoperit (1859) de N.N. Beketov. Vezi definitia »

TRIANGULÁȚIE, triangulații, s. f. Ansamblu de operații geodezice care au ca scop stabilirea foarte precisă a coordonatelor unui număr de puncte de pe teren, prin intermediul unor triunghiuri ale căror vârfuri sunt aceste puncte. ♦ Rețea de triunghiuri stabilită pe teren, care constituie baza oricărei măsurători topografice. [Pr.: tri-an-] – Din fr. triangulation. Vezi definitia »

DIVINÁȚIE, divinații, s. f. (Livr.) Dar, putere a unor persoane de a desluși și lucruri ascunse, neștiute și mai ales viitorul. [Var.: (înv.) devináție s. f.] – Din fr. divination, lat. divinatio, -onis. Vezi definitia »

CISTALGÍE, cistalgii, s. f. (Med.) Tulburare funcțională dureroasă a vezicii urinare. – Din fr. cystalgie. Vezi definitia »

ANDRODINAMÍE s. f. însușire a florilor hermafrodite cu stamine bine dezvoltate, dar cu stigmat redus. (< fr. androdynamie) Vezi definitia »