VITREGÍ, vitregesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A trata pe cineva cu răutate, cu dușmănie; a persecuta; a lipsi (pe nedrept) de ceva. – Din vitreg. Vezi definitia »

saigí, saigésc, vb. IV (înv. și reg.) a îndeplini funcția de saigiu (strângător al beilicului, al oieritului). Vezi definitia »

HĂRĂGÍ, hărăgesc, vb. IV. Tranz. V. arăci. Vezi definitia »

OLOGÍ, ologesc, vb. IV. Tranz., intranz. și refl. A face pe cineva să devină olog (1) (lovindu-l, rănindu-l etc.) sau a rămâne, a deveni olog (în urma unui accident sau a unei boli). – Din olog. Vezi definitia »

DUELGÍ, duelgesc, vb. IV. Refl. (recipr.) (Înv.) A avea mania de a se duela. [Pr.: du-el-] – Din duelgiu (derivat regresiv). Vezi definitia »