PARAPARÉZĂ s.f. (Med.) Paralizie incompletă a membrelor inferioare. [Cf. gr. para – lângă, paresis – paralizie]. Vezi definitia »

TEMPERÁNȚĂ s.f. Cumpătare, moderație, sobrietate. [Cf. fr. tempérance, it. temperanza, lat. temperantia]. Vezi definitia »

OBLIGEÁNĂ, obligene, s. f. Plantă erbacee perenă, originară din India, cu miros aromatic, cu rizom cărnos, cu frunze liniare lungi și cu flori gălbui, care crește pe marginea apelor ori este cultivată, fiind folosită în medicină și în parfumerie (Acorus calamus). – Et. nec. Vezi definitia »

DÓZĂ¹ s.f. 1. Cantitate determinată dintr-o substanță, dintr-o radiație etc. care produce un anumit efect. ♦ Cantitate prescrisă dintr-un medicament pe care bolnavul trebuie s-o ia dintr-o dată. 2. Cantitate dintr-o substanță care intră în compunerea unui amestec. [Pl. -ze. / < fr. dose]. Vezi definitia »

CATEGORÉMĂ s.f. (Log.; în sistemul lui Aristotel) Noțiune universală, care se referă la modurile generale potrivit cărora un lucru poate fi anunțat în legătură cu un altul. [< catégorème, cf. gr. kategorema]. Vezi definitia »