MARMORÁ vb. I. tr. A colora dând aspect de marmură (unui material). [< germ. marmorieren]. Vezi definitia »

FULGURÁ vb. I. intr. (Liv.) A fulgera. [Cf. fr. fulgurer, lat. fulgurare]. Vezi definitia »

carvasará (carvasarále), s. f. – Vamă. Tc. kervan saray, cf. fr. caravansérail (Roesler 595). – Der. carvasaragiu, s. m. (vameș). Cf. caravană. Vezi definitia »

lătrá (látru, lătrát), vb. – A scoate sunete specifice cîinilor. Mr. alatru, alătrare, megl. latru, istr. lǫtru. Lat. latrāre (Pușcariu 949; Candrea-Dens., 958; REW 4928; Pascu, I, 30; DAR), cf. it. latrare, cat. lladrar, sp. ladrar. – Der. lătrat, s. n.; lătrător, adj. (care latră); lătrător, s. m. (cîine); lătrătură, s. f.; alătra, vb. (Olt., Banat, a lătra), cu a-, cf. acoperi, sau direct din lat. allatrare (Scriban). Vezi definitia »

SUPURÁ, pers. 3 supurează, vb. I. Intranz. (Despre răni, țesuturi etc.) A produce și a elimina puroi. – Din fr. suppurer, lat. suppurare. Vezi definitia »