HORĂÍT s. n. (Reg.) Sforăială. – V. horăi. Vezi definitia »

NORMOCÍT s.n. Globulă roșie adultă, provenind dintr-un normoblast prin expulzarea nucleului; eritrocit. [< fr. normocyte, cf. gr. norma – regulă, kytos – celulă]. Vezi definitia »

ȚOPĂÍT s. n. Faptul de a țopăi. – V. țopăi. Vezi definitia »

ASFALTÍT s.n. Amestec natural de bitum și de materii organice. [< fr. asphaltite]. Vezi definitia »

NEOSTENÍT, -Ă, neosteniți, -te, adj. 1. Care nu obosește niciodată; p. ext. care este în continuă mișcare, în continuă activitate; foarte harnic, foarte activ; neobosit, odihnit. 2. Care nu slăbește nici o clipă; susținut, perseverent. [Pr.: ne-os-] – Ne- + ostenit. Vezi definitia »