parói (paróiuri), s. n. – Roi mic produs de un stup. Bg., sb., slov. paroj (Tiktin; Candrea; Conev 74), cf. roi. – Der. paroi, vb. (a roi a doua oară în aceeași vară). Vezi definitia »

coroí, pers. 3 sg. córoie, vb. IV (reg.) 1. (despre mațe) a chiorăi, a ghiorăi. 2. (despre curci) a bolborosi, a grunguni. Vezi definitia »

ARZÓI, -OÁIE, arzoi, -oaie, adj. (Rar) Arzător³. ♦ Fig. (Despre ochi, p. ext. despre oameni) Ager, vioi. – Din arz (prez. ind. al lui arde) + suf. -oi. Vezi definitia »

ceasovói, ceasovói, s.m. (înv.) santinelă, strajă. Vezi definitia »

trei pe doi expr. loc de veci. Vezi definitia »