MUZICÁNT, -Ă s.m. și f. Cel care cântă la un instrument muzical. [Cf. it. musicante, germ. Musikant]. Vezi definitia »

POST-RESTÁNT s. n. serviciu special care păstrează corespondența până când destinatarul vine să și-o ridice personal; (p. ext.) mențiunea făcută de expeditor pe plic. (< fr. poste-restante) Vezi definitia »

VIVÁNT, -Ă adj. (Rar) Viu, animat. ◊ Tablou vivant = scenă reprezentând un grup de persoane care stau într-o anumită poziție și atitudine pentru a sublinia o semnificație specială. [< fr. vivant]. Vezi definitia »

AFLORIMÉNT s. n. unde rocile, mineralele unui zăcământ din subsol apar la suprafață, datorită eroziunii. (< fr. affleurement) Vezi definitia »

HARNAȘAMÉNT s. n. totalitatea obiectelor necesare la înhămarea și înșeuarea unui cal. (< fr. harnachement) Vezi definitia »