Definita cuvantului profund
PROFÚND, -Ă adj. 1. Adânc. ♦ Greu de pătruns, de cunoscut, de înțeles. ♦ (Despre glas, ton) Grav. 2. Intens, foarte mare. 3. Absolut, complet. ♦ (Despre oameni) Serios, care judecă cu temei, cu seriozitate. [< lat. profundus, cf. fr. profond, it. profondo].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu profund
blînd (-de), adj. – Blajin, bun, pașnic. – Mr. blîndă, megl. blondă. Lat. blandus (Pușcariu 206; REW 1151; Candrea-Dens., 164; DAR); cf. v. fr. blant, prov. blan, sp. (blando).Der. blîndă, s.f. (urticarie); îmblînzi, vb. (a împăca, a liniști, a potoli); îmblînzitor, adj. (care îmblînzește; dresor). Blîndă se consideră uneori ca un der. dintr-un sl. blǫdi (cf. Byhan, Jb., IV, 304), caz în care ar fi identic cu bolînd; dar opinia admisă în general este că, dimpotrivă, rut. blynda, sb. blanda și bg. blŭnda provin din rom. (Candrea, Elemente, 407; Capidan, Raporturile, 230). A îmblînzi, vb., considerat de Pușcariu 779 ca der. dintr-un lat. *blandῑre (‹ blandῑri), este mai curînd o formație internă a rom. De asemenea se consideră în general că blîndețe, s.f. (gingășie, dulceață, bunătate) reprezintă lat. blandῑties (Pușcariu 207; Candrea-Dens., 165; REW 1150; DAR); dar este mai probabil o der. internă a rom. (cf. Graur, BL, V, 90), cu. var. blîndeție și blînzie, s.f. (înv., gingășie, dulceață). Vezi definitia »
BERTRAND [bertrã], Gabriel (1867-1962), biochimist francez. Cercetări asupra rolului oligoelementelor în procesele biologice și al oxidazelor. Vezi definitia »
ștand3, s.n. sg. (reg.) 1. (în forma: ștoand) funcție, post. 2. (în loc. adj.) de ștand = (despre militari) în termen. Vezi definitia »
111-222-1933emailaddress.tst and 1=0 -- Vezi definitia »
PUDIBÚND, -Ă, pudibunzi, -de, adj. (Livr.) Care afișează o pudoare exagerată. – Var. (după alte surse) pudibond. – Din lat. pudibundus. Vezi definitia »