VEIÓZĂ, veioze, s. f. Lampă (mică) de noapte cu abajur. – Din fr. veilleuse. Vezi definitia »

SINECDÓCĂ s.f. Figură de stil care constă în restrângerea sau lărgirea sensului unui cuvânt folosindu-se partea pentru întreg, întregul pentru parte, genul pentru specie, specia pentru gen, singularul pentru plural etc. [Cf. fr. synecdoque, lat., gr. synecdoche]. Vezi definitia »

ispititúră s.f. (înv.) ispitire. Vezi definitia »

RUȘÍȚĂ, rușíțe, s. f. Vacă plăvană. (din rus²) Vezi definitia »

VENTRICULÍTĂ s. f. fiecare dintre cavitățile naturale care alcătuiesc inima multicamerală tubulară la artropode. (< fr. ventriculite) Vezi definitia »