VIVISÉCȚIE, vivisecții, s. f. Disecare a unui animal viu (pentru a studia un fenomen fiziologic). [Var.: vivisecțiúne s. f.] – Din fr. vivisection. Vezi definitia »

TROFÍE s.f. Trofism. // -trofie Element secund de compunere savantă cu semnificația „nutriție”, „stare de nutrire”, „creștere”. [Gen. -iei. / cf. fr. trophie, it. trofia]. Vezi definitia »

ELECTROGRAVIMETRÍE s. f. metodă de analiză cantitativă bazată pe depunerea prin electroliză a unui metal la catod și prin cântărirea substanței depuse. (< fr. électrogravimétrie) Vezi definitia »

HEMATORAHÍE s. f. hemoragie intrarahidiană. (< fr. hématorachis) Vezi definitia »

SEDÚCȚIE s. f. seducere. ◊ (jur.) infracțiune săvârșită de un bărbat care, prin promisiuni de căsătorie, determină o minoră să aibă cu el raport sexual. (< fr. séduction, lat. seductio) Vezi definitia »