Definita cuvantului procură
PROCÚRĂ s.f. Împuternicire prin care cineva poate acționa în numele altcuiva; mandat; act scris (oficializat) de împuternicire. [< fr. procure].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu procură
ANTICRÍZĂ adj. inv. împotriva crizei. (< anti- + criză) Vezi definitia »
MECANOSTRUCTÚRĂ s. f. structură funcțională a țesuturilor și organelor, rezultat al adaptărilor acestora de-a lungul filogeniei și ontogeniei, sub influența factorilor mecanici (< mecano- + structură) Vezi definitia »
DRÁNIȚĂ, dranițe, s. f. Fiecare dintre scândurelele subțiri de lemn de brad, mai mari decât șindrila, cu care se acoperă unele case țărănești. – Din rus. dranița, ucr. dranycá. Vezi definitia »
COMPOZÍTĂ, compozite, s.f. – V. compozit (2, 3) [DEX'98] Vezi definitia »
ARĂMIOÁRĂ, arămioare, s. f. (Înv.) Monedă mică de aramă. – Din aramă + suf. -ioară. Vezi definitia »