ESOFAGOMALACÍE s.f. (Med.) Înmuiere anormală a peretelui esofagian, provocată de acțiunea sucului gastric în urma vomismentelor frecvente. [Gen. -iei. / < fr. oesophagomalacie, cf. gr. oesophagos – esofag, malakia – înmuiere]. Vezi definitia »

OXIDÁȚIE, oxidații, s. f. Oxidare. – Din fr. oxydation. Vezi definitia »

VEZICÁȚIE s.f. (Med.) Formare de bășici pe piele, ca urmare a acțiunii unui vezicant. [Gen. -iei, var. vezicațiúne s.f. / < fr. vésication]. Vezi definitia »

inecuáție (i-ne-cu-a-ți-e / in-e-) s. f., art. inecuáția (-ți-a), g.-d. art. inecuáției; pl. inecuáții, art. inecuáțiile (-ți-i-) Vezi definitia »

păucălíe s.f. (reg.) om zănatic, smintit. Vezi definitia »