ARHI- Element de compunere care servește la formarea unor substantive cărora le dă sens de superioritate, ca: arhipăstor, și la formarea unor adjective cărora le dă sens superlativ, ca: arhiplin, arhicunoscut etc. – Fr. archi- (lat. lit. archi-). Vezi definitia »

șuchi², șúche, adj. (reg.; despre oameni) deșucheat. Vezi definitia »

hindíchi, hindíchiuri, s.n. (reg.) 1. (înv.) șanț de apărare, tranșee, meterez. 2. jgheabul teascului de struguri. Vezi definitia »

UNGHI, unghiuri, s. n. 1. Figură formată din două semidrepte care pleacă din același punct. Unghi drept. ♦ Parte a unui obiect care formează un unghi (1). 2. Colț, ungher (1). ◊ Expr. În (sau prin, din) toate unghiurile = (de) pretutindeni, în (sau prin, din) toate părțile. 3. Fig. Punct de vedere. – Lat. *anglus (= angulus). Vezi definitia »

ténchi (-iuri), s. n. – Greutate înv., egală cu 0,795 g în Munt. și 0,8088 g în Mold. – Mr. tenghe. Tc. tenk (Șeineanu, II, 356), cf. ngr. τέγγι, bg. denk. Sec. XIX, înv. Vezi definitia »