SEPT² s. n. 1. (anat.) perete despărțitor al unei cavități. 2. perete membranos care divide ovarul sau fructul în loje. (< fr., lat. septum) Vezi definitia »

Drept recunoscut de lege statului de a prelua in proprietatea sa masa de bunuri ce formeaza averea succesorala a unei persoane decedata fara posteritate sau ai carei succesori au repudiat mostenirea, astfel incat succesiunea sa a ramas vacanta.Dreptul de desherenta poate fi exercitat numai dupa ce notarul public competent constata ca succesiunea in cauza este vacanta si elibereaza in favoarea statului certificatul de vacanta succesorala. Vezi definitia »

ACCÉPT, accepte, s. n. Consimțământ scris de pe o poliță, prin care o persoană, desemnată de emitentul poliței, se obligă să achite beneficiarului, la scadență, suma de bani din poliță. – Din germ. Akzept, lat. acceptus. Vezi definitia »

FAPT, fapte și (4) fapturi, s. n. 1. Întâmplare sau împrejurare reală, lucru petrecut în realitate. Fapt istoric. ◊ Loc. adv. și adj. De (sau în) fapt = (care este) în realitate, efectiv. ◊ Expr. Fapt e că... = nu e mai puțin adevărat că..., adevărul e că..., în orice caz. ♦ Fenomen. Fapte de limbă. 2. Acțiune săvârșită de cineva; faptă. ◊ Expr. Fapt împlinit = acțiune care s-a încheiat, care nu mai poate fi schimbată; situație definitivă. 3. (Pop.; în legătură cu unele momente ale zilei; urmat de determinări în genitiv sau introduse prin prep. „de”) Început. Faptul zilei. În fapt de seară. 4. (Pop.; în superstiții) Farmec, vrajă. – Lat. factum. Vezi definitia »

INÁPT, -Ă adj. nepotrivit să facă ceva, să îndeplinească un serviciu etc. (< fr. inapte) Vezi definitia »