Definita cuvantului proprietate
PROPRIETÁTE s.f. 1. Dreptul de a deține, de a se folosi de un bun; stăpânire. 2. Ceea ce constituie obiectul unei stăpâniri; bun, avere, avut. 3. Însușire, calitate caracteristică a unui lucru; caracter distinctiv. 4. Calitatea unui cuvânt, a stilului de a reda precis ideea exprimată. [Pron. -pri-e-. / cf. fr. propriété, lat. proprietas].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu proprietate
MATERIALITÁTE s.f. Caracterul a ceea ce este material, a ceea ce există independent de conștiință și în afara ei. [Pron. -ri-a-. / cf. fr. matérialité]. Vezi definitia »
CAUZALITATE (‹ fr.) s. f. 1. (FILOZ.) Raport necesar între cauză și efectul său, cauza desemnând antecedentul producător al efectului. ♦ Principiul cauzalității = principiu fundamental al gîndirii enunțat astfel: în aceleași condiții, aceleași cauze produc aceleași efecte. C. socială = proces de atribuire a rolului de cauză anumitor elemente sau factori ai vieții sociale (personali, interpersonali sau extrapersonali) în raport cu alții. 2. (GENET.) Raport genetic existent între anumite stări ale formelor și varietăților materiei, apărute în procesele de mișcare și dezvoltare ale acesteia. Vezi definitia »
INUTILITÁTE s. f. zădărnicie; netrebuință. (< fr. inutilité, lat. inutilitas) Vezi definitia »
MODALITÁTE s. f. 1. procedeu, mod de a face, de a prezenta ceva. 2. (log.) criteriu de diferențiere a judecăților după gradul lor de certitudine. 3. caracterul unei fraze muzicale determinat de raportul de intervale dintre sunetele componente. (< fr. modalité) Vezi definitia »
HIPERACIDITÁTE s. f. creștere excesivă a acidității gastrice. (< fr. hyperacidité) Vezi definitia »