Definita cuvantului ceremonie
ceremoníe (ceremoníi), s. f. – Paradă, fast, etichetă. – Var. ceremónie, țeremonie, țerimonie, toate înv. – Mr. țirimone. Lat. caerimonia, it. cerimonia (sec. XVII), în parte prin intermediul pol. ceremonia, cerymonia (intermediarul rus., propus de Sanzewitsch 211 și DAR, nu este posibil, avînd în vedere data); cf. ngr. τσερεμονία, alb. čeremonie, bg. ceremonija. – Der. ceremonial (var. țeremonial), s. n. (totalitatea regulilor sau formelor de etichetă întrebuințate la o ceremonie); ceremonios, (var. țeremonios), adj. (care se comportă cu politețe, solemn).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ceremonie
SPERMATOGONÍE s.f. v. spermogonie. Vezi definitia »
SEISMONASTÍE s.f. (Bot.) Mișcare a organelor unor plante superioare provocată de loviri sau de scuturare. [Pron. se-is-, gen. -iei. / < fr. séismonastie]. Vezi definitia »
INTERPELÁȚIE s.f. Interpelare. [Gen. -iei, var. interpelațiune s.f. / cf. fr. interpellation, lat. interpellatio]. Vezi definitia »
IMUNOPATOLOGÍE s. f. Ramură a imunologiei care studiază imunitatea (1) organismului în relație cu boala. – Din engl. immunopathology. Vezi definitia »
-GONÍE elem. gono-. Vezi definitia »