DEMISÉC adj. inv. (despre vinuri) cu gust intermediar între dulce și sec. (< fr. demi-sec) Vezi definitia »

ANTROPOPITÉC, antropopiteci, s. m. Maimuță conisderată precursorul omului. – Din fr. anthropopithèque. Vezi definitia »

AVANBÉC (‹ fr.) s. n. (CONSTR.) Partea din amonte a unei pile de pod, avînd rolul de a despărți firul apei și de proteja pila. Vezi definitia »

MALBÉC s. m. varietate de struguri cu boabele sferice, negre-albăstrui. (< fr. malbec) Vezi definitia »

EXTRINSÉC, -Ă adj. 1. care vine, care este luat din afară, din circumstanțele exterioare și nu din esența lucrurilor. 2. (anat.; despre organe) situat în afara locului normal. 3. (despre semiconductoare) care conține impurități. (< fr. extrinsèque, lat. extrinsecus) Vezi definitia »