ȘENÍLĂ, șenile, s. f. Bandă metalică continuă de rulare a unor vehicule, constituită din plăci metalice articulate între ele, înfășurată peste roțile vehiculului situate pe aceeași parte, pentru a se obține o suprafață mai largă de contact cu terenul și o tracțiune mai mare decât a roților obișnuite în timpul deplasării. – Din fr. chenille. Vezi definitia »

UMFLĂTÚRĂ, umflături, s. f. Loc umflat pe suprafața unui obiect. ♦ (Med.) Inflamație. – Umfla + suf. -ătură. Vezi definitia »

ARGÍLĂ s. f. rocă sedimentară fină și unsuroasă, care în contact cu apa devine plastică, folosită în olărie, în sculptură etc.; lut. (< fr. argile, lat. argilla) Vezi definitia »

plimbúță, plimbúțe, s.f. (reg.) balustradă mică, plimbuliță. Vezi definitia »

VĂDÁNCĂ, vădance, s. f. (Pop.) Văduvă. – Vădan + suf. -că. Vezi definitia »