ȘÚSTĂ, șuste, s. f. (Arg.) Aranjament, învoială (necinstită) între două sau mai multe persoane. – Et. nec. Vezi definitia »

ELECTROFOREGRÁMĂ s. f. reprezentare grafică a rezultatelor electroforezei (2). (< fr. électrophorégramme) Vezi definitia »

ALÍCĂ, alice, s. f. 1. (Mai ales la pl.) Fiecare dintre proiectilele sferice de plumb cu care sunt încărcate unele cartușe de vânătoare. 2. Fiecare dintre granulele de oțel sau de fontă folosite pentru curățarea prin împroșcare a suprafeței pieselor sau în foraj. 3. Bucățele de piatră sau de cărămidă care se pun în tencuială pentru a întări sau pentru a astupa un gol. [Var.: alíc s. n., halíce s. f.] – Din ngr. haliki „pietricică”. Vezi definitia »

TRANSHUMÁNȚĂ s.f. Trecere periodică a păstorilor și a turmelor de oi, vara de la șes la munte și iarna de la munte la șes. [< fr. transhumance, cf. lat. trans – peste, humus – pământ]. Vezi definitia »

PROCTÍTĂ, proctite, s. f. (Med.) Inflamație a anusului; rectită. – Din fr. proctite. Vezi definitia »