GEOCENTRÍSM s. n. veche concepție potrivit căreia Pământul ar fi centrul imobil al universului, în jurul lui învârtindu-se Soarele și celelalte planete; sistem geocentric. (< fr. géocentrisme) Vezi definitia »

ASCETÍSM s. n. Concepție mistico-religioasă care propagă o viață severă, retrasă de societate; sihăstrie; fig. viață aspră și retrasă pe care și-o impune cineva. – Fr. ascétisme (< gr.). Vezi definitia »

ATONÍSM ({i} Aton) s. n. Primul cult monoteist, constînd în adorarea discului solar (Aten sau Aton), considerat ca aspect vizibil al divinității. A fost instituit în Egipt de faraonul Amenhotep al IV-lea (c. 1361-1340 î. Hr.). După moartea lui, preoții au restaurat politeismul. Vezi definitia »

PROGRESÍSM s. n. doctrină, atitudine politică progresistă. (< fr. progressisme) Vezi definitia »

GRECÍSM s. n. 1. cuvânt, expresie împrumutată din limba greacă, încă neadaptate. 2. influența limbii și culturii grecești asupra altei limbi și culturi. (< fr. grécisme) Vezi definitia »