CAVALÉRIE¹, cavalerii, s. f. Parte a armatei care folosește calul ca mijloc de luptă și de transport al luptătorilor; grup de soldați care fac parte dintr-o astfel de unitate; cavalerime; călărime. – Din rus. kavaleriia (vine din it.). Vezi definitia »

EPITAXÍE s. f. 1. proces fizico-chimic de creștere a unui strat monocristalin pe un suport de asemenea cristalin. 2. (electron.) metodă de dopaj care încorporează impuritățile pe un cristal de germaniu sau de siliciu. (< fr. épitaxie) Vezi definitia »

restauráție (-ta-u, -ți-e) s. f., art. restauráția (-ți-a), g.-d. art. restauráției; pl. restauráții, art. restauráțiile (-ți-i) Vezi definitia »

DORSALGÍE, dorsalgii, s. f. (Med.) Durere în regiunea dorsală. – Din fr. dorsalgie. Vezi definitia »

TAUTOFONÍE s. f. (lingv.) repetiție excesivă a aceluiași sunet (sau silabă), cu efect neplăcut, inestetică. (< fr. tautophonie) Vezi definitia »