BIRLÍC, (1) birlici, s. m., (2) birlicuri, s. n. 1. S. m. As (1). 2. S. n. Spetează verticală la zmeul cu care se joacă copiii. – Din tc. birlik. Vezi definitia »

BIOPSÍHIC, -Ă adj. biopsihologic. (< engl. biopsychical) Vezi definitia »

MEZÓNIC, -Ă adj. Referitor la mezoni, al mezonilor. [< fr. mésonique]. Vezi definitia »

FÓRMIC, -Ă, formici, -ce, adj. (În sintagmele) Acid formic = acid organic corosiv, lichid, incolor, volatil, care se găsește în corpul furnicilor roșii, în frunzele de urzică etc. și care se prepară și pe cale chimică, având întrebuințări în industria textilă, farmaceutică și în tăbăcărie. Aldehidă formică v. aldehidă. – Din fr. formique. Vezi definitia »

IHTIÓZIC, -Ă adj. Referitor la ihtioză. [Pron. -ti-o-. / cf. fr. ichtyosique]. Vezi definitia »