BUBÓNIC, -Ă adj. Referitor la bubon, care se manifestă printr-un bubon. ◊ Ciumă (sau pestă) bubonică = ciumă (sau pestă) manifestată prin abcese. [< fr. bubonique]. Vezi definitia »

TÁINIC, -Ă, tainici, -ce, adj. 1. Plin de mister; misterios. 2. Neștiut, necunoscut, neînțeles de alții, secret. ♦ Intim. 3. (Despre locuri) Ascuns, ferit. ♦ (Despre oameni) Retras, singuratic, izolat. 4. Discret, tăcut, închis. – Din sl. tajnŭ, -nikŭ. Vezi definitia »

STOICHIOMÉTRIC, -Ă adj. referitor la stoichiometrie. ♦ calcul ~ = calcul pentru stabilirea echivalentului chimic al unui element dintr-o reacție, cunoscându-se cel al altui element din acea reacție. (< fr. stoichiométrique) Vezi definitia »

GLUCÓNIC adj.m. (În sintagma) Acid gluconic = acid obținut din glucoză, cu numeroase folosiri în medicină. – Din fr. gluconique. Vezi definitia »

VULCANOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la vulcanologie. [< fr. vulcanologique]. Vezi definitia »