CUANTIFICÁRE s.f. 1. Faptul de a cuantifica. 2. Procedeu al mecanicii cuantice pentru stabilirea valorilor luate de mărimile fizice care caracterizează proprietățile sistemelor atomice sau ale particulelor elementare; cuanterizare. 3. Cuantificarea predicatului = operație logică prin care se precizează cantitatea predicatului în raport cu subiectul. [Cf. fr. quantification]. Vezi definitia »

STAGNÁRE s.f. Faptul de a stagna; oprire, rămânere pe loc; lipsă de activitate. [< stagna]. Vezi definitia »

PITÍRE, pitiri, s. f. (Pop.) Acțiunea de a (se) piti și rezultatul ei. – V. piti. Vezi definitia »

ORTOGONALIZÁRE s. f. (Mat.) Operație prin care se transformă o submulțime (finită sau infinită) a unei mulțimi de elemente într-o submulțime echivalentă ale cărei elemente sunt ortogonale două câte două. Vezi definitia »

ANCHILOZÁRE, anchilozări, s. f. Faptul de a (se) anchiloza. – V. anchiloza. Vezi definitia »