ștécăl, ștécăle, s.n. (reg.) 1. toc la încălțăminte. 2. (s.f.; în forma: șteclă) unealtă de fier pe care se bate cu ciocanul osia căruței pentru a o rotunji. 3. (s.f.; în forma: știocală) cataligă.

Sursa: DAR