pigluí, pigluiésc, vb. IV (reg.) 1. (despre rufe, haine) a călca (cu fierul de călcat). 2. (fig.; despre oameni) a-și bate joc, a zeflemisi. Vezi definitia »

înfrânguí, înfrângui, vb. IV (reg., înv.) a strânge frâul calului. Vezi definitia »

RECOMANDUÍ vb. IV. v. recomanda. Vezi definitia »

ȚEVUÍ, țevuiesc, vb. IV. Tranz. A trece pe țevi firele de bătătură de pe bobine, mosoare, sculuri, cu ajutorul sucalei, înainte de a se introduce în suveică. – Țeavă + suf. -ui. Vezi definitia »

BIRUÍ, bírui, vb. IV. Tranz. 1. A învinge, a înfrânge (un dușman, un adversar etc.). ♦ Fig. A(-și) înfrâna, a(-și) stăpâni un sentiment, o pasiune etc. ♦ Fig. (Despre sentimente, emoții etc.) A-l copleși. 2. A fi în stare, a putea, a ajunge (să...). Cine biruie să spună toate câte-au fost? (RETEGANUL). – Magh. birni. Vezi definitia »