RACEMÁZĂ s. f. enzimă care catalizează reacțiile de racemizare. (< racem/ic/ + -ază) Vezi definitia »

șfárcă, șfărci, s.f. (reg.) tobă de porc; stomac de porc. Vezi definitia »

SANGUÍNĂ s.f. 1. Oxid de fier de culoare roșie, întrebuințat la fabricarea creioanelor colorate. 2. Desen făcut cu un astfel de creion. ♦ Litografie imitând desenul făcut cu sanguină (1). [Pron. -gu-i-nă. / < fr. sanguine, cf. lat. sanguis – sânge]. Vezi definitia »

RADIOTÉHNICĂ s.f. 1. Tehnica emisiunii, a recepției și a utilizării undelor electromagnetice de înaltă frecvență. 2. Tehnica fabricării aparatajului pentru radiocomunicații. [Gen. -cii. / cf. fr. radiotechnique]. Vezi definitia »

ȚIGĂNÍCĂ s. m. (Rar) Țigănuș. – Din țigan + suf. -ică. Vezi definitia »