șprițuí, șpríțui și șprițuiésc, vb. IV (reg.) 1. (despre vița de vie) a stropi cu vermorelul. 2. (în exploatarea lemnului) a turna apă pe uluc (jilip) pentru a înlesni alunecarea buștenilor. 3. a face spălături interne la animale cu șprița (v.). 4. (despre pereți) a tencui. Vezi definitia »

bruftui, bruftuiesc, v. t. 1. a certa, a dojeni. 2. a brusca (pe cineva). Vezi definitia »

vărzuí (a ~) (reg., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. varzuiésc, imperf. 3 sg. vărzuiá; conj. prez. 3 să vărzuiáscă Vezi definitia »

MURMUÍ, murmuiesc, vb. IV. Tanz. (Rar) A murmura. Vezi definitia »

PRUBULUÍ vb. IV v. probălui. Vezi definitia »