BLÚGINGI s.m. pl. v. blugi. Vezi definitia »

MUGÍ, pers. 3 mugește, vb. IV. Intranz. I. (Despre unele animale cornute) A scoate sunete prelungi, caracteristice; a zbiera, a rage. II. P. anal. 1. (Despre oameni) A striga puternic; a urla, a răcni. 2. (Despre unele instrumente muzicale, unelte etc.) A produce (prin lovire, frecare, explozie etc.) sunete puternice, supărătoare. ♦ (Despre arme de foc) A bubui puternic. 3. (Despre ape și despre vânt) A vui puternic; a urla. [Prez. ind. pers. 3 și: múge] – Lat. mugire. Vezi definitia »

PALAVRAGÍ vb. IV. v. pălăvrăgi. Vezi definitia »

chesăgi, chesăgesc v. t. (pop.) a distruge, a extermina. Vezi definitia »

PÂRLOGÍ, pârlogesc, vb. IV. Refl. (Reg.; despre terenuri agricole nelucrate) A se părăgini. – Din pârloagă. Vezi definitia »