BURDÁC, burdace, s. n. (Reg.) Ulcior cu gura strâmtă și cu dop. Vezi definitia »

iutác adj. m. (reg.) 1. iute, arzuliu. 2. impetuos, năvalnic, tumultuos. Vezi definitia »

ciobârlác, ciobârláce, s.n. (reg.) lingură mare, polonic. Vezi definitia »

poleác (poléci), s. m. – Polonez. Sl. poljakŭ, cf. sb., cr., slov., rus. poljak. Înv., modern. polon, adj. (polonez) din lat. polonus, sec. XIV, și polonez, s. m. – Der. polcă, s. f. (Mold., jachetă, pieptar), din pol. polka „poloneză”, cf. rut. poljka „haină lungă” (Tiktin); polcuță, s. f. (Mold., vestă); polecesc, adj. (înv., polon); poloșe (var. polușe), s. f. (oaie de rasă polonă). – Cf. leah. Vezi definitia »

RESÁC, resacuri, s. n. Val marin sau oceanic produs prin întoarcerea violentă a apei care a lovit un obstacol și care se combină continuu cu valul direct, prezentând aspectul unei explozii. – Din fr. ressac. Vezi definitia »