CANCÁN², cancanuri, s. n. Numele unui dans de cabaret răspândit în Franța, mai ales în a doua jumătate a sec. XIX, executat numai de femei; melodie după care se execută acest dans; french-cancan. – Din fr. cancan. Vezi definitia »

DANIÁN, -Ă adj., s. n. (din) ultimul etaj al cretacicului. (< fr. danien) Vezi definitia »

omán (-ni), s. m. – Iarbă-mare (Inula Helenium). – Var. homan. Bg., sb., slov., pol. oman (Tiktin; Conev 47). Vezi definitia »

comán, cománi, s.m. (reg.) drac, diavol. Vezi definitia »

făguleán, făguléni, s.m. (reg.) fag mic, tânăr; făguț, făguleț, făgătui, făgui, făgău, făgan, făgueci. Vezi definitia »