ȘIPCUÍ, șipcuiesc, vb. IV. Tranz. A bate șipci; a îngrădi cu șipci. – Din șipcă. Vezi definitia »

șurguluí, șurguluiésc, vb. IV (reg.) a năzui, a râvni. Vezi definitia »

crăgúi, crăgúi, s.m. (reg.) copilul care pierde jocul (de-a cacica, de-a pila). Vezi definitia »

muruí (-uésc, muruít), vb. – 1. A tencui, a zugrăvi, a drișcui. – 2. A (se) unge. – 3. A mînji, a murdări. Sb. mura „noroi” (Cihac, II, 206; Tiktin; Candrea). – Der. muruială, s. f. (tencuială, lipit cu lut). Vezi definitia »

șpăgui, șpăguiesc v. t. a mitui. Vezi definitia »