Definita cuvantului cherapleș
cherapléș (cherapléși), s. m. – Prost, tont, dobitoc. Mag. kereplös „flecar, palavragiu”, cunoscut numai cu forma kereplő (DAR). Pușcariu, Dacor., VIII, 117, pare a prefera un mag. *kereples, din kereplye „morișcă”. Ambele ipoteze par incerte.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cherapleș
FALȘ, -Ă adj. v. fals. Vezi definitia »
GOLÁȘ, -Ă, golași, -e, adj. 1. (Despre păsări) Care este lipsit de pene (pe întregul corp sau pe o parte a lui); (despre alte animale) care este lipsit de păr; gol2. ♦ (Înv.; despre oameni) Gol2 (I 1). 2. (Despre copaci, crengi) Care este lipsit de frunze; gol2. 3. (Despre suprafețe, terenuri, regiuni) Care este lipsit de vegetație; gol2. – Gol2 + suf. -aș. Vezi definitia »
PĂTIMÁȘ, -Ă, pătimași, -e, adj. 1. (Adesea substantivat) Cuprins, stăpânit de o patimă, rob al unei pasiuni; p. ext. părtinitor. ♦ Care exprimă, trădează patimă; determinat de patimă; pasionat. ◊ (Adverbial) Vorbește pătimaș. 2. (Înv. și reg.) Bolnav, suferind. – Patimă + suf. -aș. Vezi definitia »
polocóș, polocóșuri, s.n. (înv.) coviltir (de rogojină). Vezi definitia »
PĂUNÁȘ, păunași, s. m. Diminutiv al lui păun; păunel. ♦ Epitet dezmierdător dat unui tânăr frumos, mândru, voinic. ◊ Păunașul codrilor = nume dat unui haiduc legendar, tânăr și voinic. [Pr.: pă-u-] – Păun + suf. -aș. Vezi definitia »