AFURISÉNIE, afurisenii, s. f. (Bis.) Blestem, anatemă. ◊ Loc. adv. (Fam.) (Nici) măcar de-afurisenie = câtuși de puțin; de fel. [Var.: afurisánie s. f.] – Din afurisi + suf. -enie (după v. sl. zaklin, -anie). Vezi definitia »

PARODONTOLOGÍE s. f. Ramură a medicinei care se ocupă de parodontopatii. – Din fr. parodontologie. Vezi definitia »

EJACULÁȚIE s. f. 1. ejaculare. 2. zvârlire în afară a sporilor din sporange la unele plante. (< fr. éjaculation) Vezi definitia »

SURDOPEDAGOGÍE s. f. ramură a surdologiei care se ocupă cu educarea și instruirea celor cu deficiențe de auz. (< surdo- + pedagogie) Vezi definitia »

PAROTIDECTOMÍE s. f. ablațiune a glandei parotide. (< fr. parotidectomie) Vezi definitia »