DRÁGĂ s.f. 1. Instalație plutitoare folosită pentru a săpa sub apă și pentru a îndepărta nisipul, pietrele și alte depuneri care împiedică navigația. 2. Plasă de formă specială cu care se pescuiesc vietățile de pe fundul apelor. 3. Dispozitiv (format dintr-un cablu lung, remorcat de nave speciale) folosit la înlăturarea minelor submarine de pe o cale navigabilă. [Pl. -ge. / < fr. drague, it. draga, cf. engl. drag – a trage]. Vezi definitia »

ȘENILÉTĂ s. f. mic vehicul militar blindat pe șenile, pentru transport de materiale și de oameni pe câmpul de luptă. ◊ vehicul ușor care rulează pe șenile. (< fr. chenillette) Vezi definitia »

cólță s.f. (reg.) furcă de fier. Vezi definitia »

flégmă (flégme), s. f. – 1. Mucozitate, expectorație. – 2. (Arg.) Palmă, lovitură. Gr. φλέγμα (sec. XVII), cf. Murnu 25. – Der. flegmatic, adj., din fr. flegmatique; flegmon, s. n., din fr. flegmon. Vezi definitia »

cáptă s.f. (reg., înv.) calapod. Vezi definitia »