PRUNDÚȚ s. n. Prunduleț. – Prund + suf. -uț. Vezi definitia »

cătréț (cotréț), cătréțe (cotréțe), s.n. (reg.) coteț, cușcă (de păsări), coteneață. Vezi definitia »

MÂNZULÉȚ, mânzuleți, s. m. (Reg.) Mânzișor. – Mânz + suf. -uleț. Vezi definitia »

șorț (-țuri), s. n. – Îmbrăcăminte de protecție care se poartă dinainte. – Var. Munt., Trans. șurț. Germ. Schurze (Diez, Gramm., I, 129; Mîndrescu, 93; Cihac, II, 392; Borcea 214), prin intermediul pol. szorc, ceh. šorc, mag. surc. Vezi definitia »

plodéț, plodéți, s.m. (reg.) copil mai mic. Vezi definitia »