tăói, -oáie, tăói, -oáie, adj. (reg.) mocirlos, apătos. Vezi definitia »

țurói, țuroáie, s.n. (reg.) izvor care curge pe un jgheab îngust. Vezi definitia »

pușcói, pușcói și pușcoáie, s.n. 1. (înv. și reg.) pușcă mare. 2. (reg.) pușcoci, pușcală de soc (pentru copii). 3. (reg.) săgeată pentru arc. Vezi definitia »

cosói, cosoáie, s.m. (reg.) 1. cuiul care prinde scaunul de osia carului sau căruței. 2. (la pl.) cureluțe de nuiele de salcie, cu care se leagă cercurile de lemn pe buți. 3. curea de gheată, șiret. Vezi definitia »

CIURÓI, ciuroaie, s. n. Izvor care curge pe un scoc ori jgheab îngust. – Probabil din ciurui². Vezi definitia »