ȘPĂCLUIÁLĂ, șpăcluieli, s. f. 1. Faptul de a șpăclui. 2. Strat subțire de ipsos sau de chit care se aplică pe tencuială sau pe lemnărie cu ajutorul șpaclului. [Pr.: -clu-ia-] – V. șpăclui. Vezi definitia »

TASTIÉRĂ s. f. 1. mecanism care declanșează sunetele unui tub de orgă sau coardele unor instrumente cu claviatură. 2. (la instrumentele cu coarde) placă din lemn tare, fixată deasupra cutiei de rezonanță, pe care se apasă cu degetul corzile. (< it. tastiera) Vezi definitia »

ANTREPRÍZĂ, antreprize, s. f. Formă de organizare și executare a construcțiilor capitale de către o organizație specială de construcții; (în regimul capitalist) întreprindere particulară care execută lucrări industriale, comerciale, de construcții etc.; conducere particulară a unor lucrări. ◊ Expr. A da în antrepriză = a da o lucrare spre executare unei întreprinderi sau unui antreprenor. A lua în antrepriză = a lua conducerea unei lucrări. – Fr. entreprise. Vezi definitia »

hoțoaică, hoțoaice s. f. (intl.) instrument folosit de hoți, constând într-un băț lung prevăzut cu un cârlig. Vezi definitia »

PROCTÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a anusului; rectită. [< fr. proctite]. Vezi definitia »