BILÉT, bilete, s. n. 1. Scrisoare de câteva rânduri. 2. Bucată mică de hârtie sau de carton imprimat care dă dreptul la intrarea (și ocuparea unui loc) într-o sală de spectacol, într-o arenă sportivă etc. ◊ Bilet de bancă = hârtie de valoare emisă de o bancă, prin care acesta se obligă să plătească deținătorului, la prezentare, suma înscrisă pe hârtie. Bilet de ordin = hârtie prin care o persoană se obligă să plătească altei persoane o anumită sumă de bani la cererea acesteia din urmă; cambie. – Din fr. billet. Cf. it. biglietto. Vezi definitia »

străvúiet, străvúiete, s.n. (înv.) vuiet puternic. Vezi definitia »

SUBCOMITÉT s.n. Subdiviziune a unui comitet. [< sub- + comitet, cf. fr. sous-comité]. Vezi definitia »

Et. Lat paucus-tenere Vezi definitia »

rufét (ruféturi), s. n. – Breaslă, corporație. Tc. (arab.) rufet (Șeineanu, II, 302), cf. ngr. ρουφέτι, bg., sb. rufet. – Der. rufetaș, s. m. (breslaș; lucrător într-o mină de sare). Vezi definitia »