Definita cuvantului punctuație
PUNCTUÁȚIE s.f. Totalitatea semnelor grafice cu ajutorul cărora se despart frazele între ele și părțile constitutive ale frazei; parte a gramaticii care cuprinde regulile de întrebuințare a acestor semne; fel de a întrebuința aceste semne. [Gen. -iei, var. punctuațiune s.f. / cf. fr. punctuation].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu punctuație
EPURÁȚIE s.f. Epurare, purificare, curățire. [Gen. -iei, var. epurațiune s.f. / < fr. epuration]. Vezi definitia »
ALERGÍE, alergii, s. f. (Med.) Mod special de a reacționa al organismului sub acțiunea unor microbi sau a unor substanțe străine introduse pe căi variate (digestivă, respiratorie, injecții etc.). – Din fr. allergie. Vezi definitia »
SUBINVOLÚȚIE, subinvoluții, s. f. (Med.) Regresiune. ◊ Subinvoluție uterină = regresiune a uterului în lăuzie, care se produce mai încet decât normal. – Din fr., engl. subinvolution. Vezi definitia »
NITRÁȚIE s. f. nitrare. (< fr. nitration) Vezi definitia »
DIALECTOLOGÍE s. f. ramură a lingvisticii care studiază dialectele și graiurile unei limbi. (< fr. dialectologie) Vezi definitia »