CĂMĂRÁȘ, cămărași, s. m. (În evul mediu, în Țara Românească și în Moldova) Slujbaș care avea în grijă odăile domnului, în special cămara domnească. ♦ (Înv.) Intendent la o mănăstire. – Cămară + suf. -aș. Vezi definitia »

linguráș, linguráșe, s.n. (reg.) lingurea, scobitura pieptului. Vezi definitia »

CĂLINEȘTI-OAȘ, com. în jud. Satu Mare; 4.952 loc. (1991). Vezi definitia »

LAȘ, -Ă adj. Fricos, slab de înger; mișel. [< fr. lâche, cf. lat. laxus – slab]. Vezi definitia »

UNCHIÁȘ, unchiași, s. m. 1. (Pop.) Om bătrân; moș, moșneag. 2. (Reg.) Unchi (1). [Var.: (reg.) unchéș s. m.] – Unchi + suf. -aș. Vezi definitia »